Hei, hai sa continuam ceea ce am inceput!
"La naiba! Gandurile imi zboara aiurea prin mintea asta ravasita de atat de multe ganduri tampite. Cine naiba m-o fi pus sa vin la pensiunea asta nenorocita si plina de praf? Si careia ii mai spune "hotel"! Si creierul asta parca nu mai vrea sa functioneze? Ce naiba s-o fi intamplat atunci? De ce nu-mi pot aminti nimic?
Offf! Rasuflu cu greutate, iar inima imi bate puternic. Dar mai puternica este foamea asta blestemata care-mi gatuie stomacul. Intunericul de fara este mai putin negru decat cel din mintea mea. Valul uitarii, "binecuvantarea creierului", cum spune doctorul meu, imi acopera gandurile. Privirea mi se abate din nou asupra ecranului computerului. Lungul sir de caractere se inlantuie pe retina mea. Lumina albastruie ma invaluie cu o caldura intriganta. De ce am uitat? De ce nu-mi pot aduce aminte? Ce s-a intamplat atunci? De ce imi este teama sa-mi amintesc? IMI ESTE TEAMA SA-MI AMINTESC!..."
Continuarea data viitoare.Totul este la prima redactare. Pana atunci incercati sa continuati ceea ce ati inceput.
Claudia, tu esti cea care de ocupi de colectarea datelor, nu-i asa?
Eu, in povestirea mea, intentionez sa folosesc si numele voastre. Astept voluntari!
__________________
|